Primul raid american în Somalia, după 12 ani

SUA au lansat cel puţin două atacuri aeriene asupra sudului Somaliei, aceasta fiind prima intervenţie americană directă în Somalia după 1994. Una dintre ţinte a fost satul Hayo, iar cea de-a

SUA au lansat cel puţin două atacuri aeriene asupra sudului Somaliei, aceasta fiind prima intervenţie americană directă în Somalia după 1994. Una dintre ţinte a fost satul Hayo, iar cea de-a doua, satul Badel, din insula Badmado, unde, potrivit unor surse din cadrul Pentagonului, americanii au urmărit eliminarea unei celule Al-Qaida din estul Africii.
Atacurile, desfăşurate luni seara şi coordonate de la baza americană din Djibouti, au făcut mai mulţi morţi, potrivit guvernului interimar somalez. Zona bombardată este cea în care trupele etiopiene şi somaleze au desfăşurat în ultimele zile operaţiuni împotriva militanţilor islamişti, după înlăturarea acestora de la conducerea capitalei şi a sudului Somaliei. Avionul AC-130, folosit de americani, este dotat cu senzori ce permit localizarea ţintelor şi lansarea de proiectile în serie. SUA susţin că islamiştii aflaţi la putere timp de şase luni în Somalia au adăpostit o serie de membri Al-Qaida şi că suspecţii din atentatele comise în 1998 împotriva ambasadelor SUA din Kenya şi Tanzania foloseau Somalia ca bază a operaţiunilor teroriste. Islamiştii neagă că ar avea legături cu Al-Qaida.
Frontul de est
Unul dintre fronturile războiului SUA împotriva terorismului islamist internaţional este în Cornul Africii Sudan, Eritreea, Djibouti, Etiopia, Somalia, Kenya. Miza geopolitică este controlul asupra Mării Roşii şi a Canalului Suez. Lupta istorică se dă pentru sau împotriva extinderii în Africa de Est a terorismului islamist din Orientul Mijlociu. Cornul Africii este marcat de sărăcie şi bântuit de conflicte cronice. Chiar şi Statele Unite au câteva înfrângeri în regiune: moartea a 18 militari americani din forţele internaţionale de menţinere a păcii în timpul unei descinderi în Mogadiscio, în 1994, exploziile de la ambasadele SUA din Kenya şi Tanzania, în 1998, şi atentatul din 2002 împotriva unui hotel kenyan cu proprietari israelieni.
Aliatul etiopian
SUA îşi sporesc continuu implicarea militară în zonă. Centrul operaţiunilor militare americane antiteroriste a fost stabilit în Djibouti - de unde a decolat şi aparatul care a lovit ieri sudul Somaliei. După micul stat la Marea Roşie, Etiopia a primit în ultima vreme cele mai mari ajutoare militare din partea Pentagonului. La începutul anului, forţele etiopiene au acţionat exemplar şi au eliberat rapid Mogadiscio de trupele Uniunii Curţilor Islamice, care din vară tot cucereau teritorii controlate de şefii de război somalezi susţinuţi de Washington. Până să se stingă, astfel, războiul din Somalia, conflictul s-ar putea extinde însă şi în Etiopia. Populaţia etiopiană este jumătate creştină, jumătate musulmană; guvernul de la Addis Abeba este însă creştin, iar practicile sale sunt tot mai puţin creştineşti.
Va urma
Dincolo de evenimentul de ieri sau de fărădelegea din Somalia, islamismul radical se va mai extinde în Africa, favorizat de sărăcia populaţiilor locale şi de corupţia liderilor. După cucerirea populaţiilor locale, principalul obiectiv al radicalilor islamişti este lupta împotriva prezenţei americane pe vechile sau noile pământuri definite ca "ale Islamului". Următorul actor internaţional debarcat în Africa părăsit politic de Europa, dar controlat încă sectorial de America - este China, avidă de resurse naturale ale continentului şi dispusă să nu comenteze nicio situaţie politică locală. Chiar şi chinezii ar putea face însă cu greu un pact cu islamiştii, dat fiind că "internaţionala musulmană" susţine şi aspiraţiile politice ale separatiştilor din partea musulmană a Chinei.