Bucătăriile în stil american nu mai sunt la modă

Designerii propun corpuri suspendate cu uşi transparente şi blaturi din materiale compozite După dormitor, cel mai mult timp ni-l petrecem la bucătărie, fie că este vorba de prepararea

Designerii propun corpuri suspendate cu uşi transparente şi blaturi din materiale compozite

După dormitor, cel mai mult timp ni-l petrecem la bucătărie, fie că este vorba de prepararea hranei, fie că ne astâmpărăm foamea. Specialiştii susţin că o bucătărie amenajată corect reduce numărul kilometrilor parcurşi anual în acest spaţiu de la 200 la 80.

Hota, maşina de spălat vase şi corpurile de mobilier cu sertare, barele pentru tacâmuri şi picurătoarele nu trebuie să lipsească din nicio bucătărie modernă. Distanţa ideală între chiuvetă şi aragaz este de 1-2 metri. O distanţă mai mică este insuficientă, iar una mai mare înseamnă mulţi paşi inutili. "Chiar dacă pare paradoxal, bucătăriile standard merg cel mai bine în case spaţioase nou construite", ne-a spus Ana Vasile, designer la firma Element Art.

Ea a adăugat că, în acest caz, chiuveta este ideal amplasată sub fereastră, iar maşina de spălat vase, în apropierea sa. "De asemenea, trebuie păstrată o distanţă de 60 de cm între aragaz şi perete, pentru a manevra mai uşor cratiţele şi castroanele", a adăugat aceasta.

Frigiderul trebuie poziţionat şi el în vecinătatea aragazului şi a chiuvetei, formând împreună ceea ce specialiştii numesc "triunghiul de activităţi" din bucătărie.

Cât despre cuptorul cu microunde, este recomandabil să fie plasat pe suprafeţele de lucru, pentru a uşura accesul adulţilor şi pentru a-l împiedica pe cel al copiilor. Bucătăriile standard au însă o înălţime a blatului de lucru de 90 de cm, iar partea de jos se închide cu uşi. "În aceste condiţii, este destul de greu să te apleci mereu ca să iei oalele din dulap. Din acest motiv, eu recomand numai corpurile cu sertare compartimentate în funcţie de necesităţi", a explicat designerul.

Blaturile din materiale compozite, mai bune

Dacă până mai ieri românii demolau cu furie orice perete stătea în calea unirii livingului cu bucătăria, acum au ajuns la concluzia că nu este o soluţie deloc practică. "La stilul de gătit al românilor cu ciorbe, usturoi şi prăjeală, este imposibil să nu se răspândească mirosul în întreaga casă, chiar dacă ai cea mai performantă hotă din lume", a explicat designerul Ana Vasile.

Ea a adăugat că, de altfel, hota nu ar trebui să lipsească din nicio bucătărie civilizată. Mai ales că acum au apărut hotele ornamentale cu picior. Ele au ţeava de evacuare ascunsă de un dulap foarte practic, unde se poate depozita vesela. Cea mai utilă mobilă de bucătărie este cea din piese modulare, pentru a îngloba întreg spaţiul disponibil. Blatul de lucru dintre chiuvetă şi maşina de gătit este executat acum din materiale compozite, care înglobează piatra, metalul şi răşinile. Aceste materiale sunt antibacteriene, lucru extrem
de important într-o bucătărie în care se găteşte în fiecare zi. De asemenea, au o mare rezistenţă la frecare, la
uzură şi la acţiunea corozivă a diverselor substanţe de întreţinere.

Garanţia de rezistenţă a acestor blaturi termorezistente este de 20-30 de ani. Foarte indicate sunt şi cele din inox sau piatră naturală, precum corianul sau rausolidul, de provenienţă din nordul Europei. Sunt materiale care imită piatra, dar au căldura lemnului la atingere. "Blatul din lemn al vechilor bucătării nu mai este indicat decât dacă avem o cabană la munte, unde mergem din când în când şi nu gătim foarte mult", ne-a spus designerul Ana Vasile.

Un accesoriu foarte util în bucătărie este suportul pentru linguri în formă de bare de metal, amplasat între corpurile suspendate şi cele de pe podea.

Acesta poate fi o simplă bară pe care să agăţăm polonicele şi spumiera sau poate avea şi funcţiune de lampă de iluminat. Adică să aibă înglobat un neon care la nevoie să poată ilumina suprafaţa de lucru. Aşa-numitele picurătoare, adică stativele cu etaj pentru vesela proaspăt spălată sunt şi ele la modă.

Designerul Ana Vasile spune că, în plus faţă de anii trecuţi, a apărut preferinţa românilor pentru folosirea în bucătărie a materialelor transparente şi semitransparente. "Sticla este un material care deschide spaţiul.

Împreună cu un corp de iluminat poate crea o atmosferă relaxantă în bucătărie şi un efect deosebit", a conchis designerul. Perdelele clasice nu se mai poartă nici ele decât în bucătăriile rustice. La modă sunt acum jaluzelele romane, adică acelea care se ridică pe verticală. Ele pot fi realizate atât din materiale naturale, cât şi sintetice.

La stilul de gătit al românilor cu ciorbe, usturoi şi prăjeală, este imposibil să nu se răspândească mirosul în întreaga casă
Ana Vasile
designer