BNR va lua măsuri dure pentru scăderea inflaţiei

După ce au declarat acordul cu România "deraiat" anul trecut, oficialii FMI au încheiat o nouă misiune de evaluare economică. Ei privesc neîncrezători indicatorii macroeconomici enunţaţi de

După ce au declarat acordul cu România "deraiat" anul trecut, oficialii FMI au încheiat o nouă misiune de evaluare economică. Ei privesc neîncrezători indicatorii macroeconomici enunţaţi de autorităţile române - inflaţie, creştere economică, cheltuieli bugetare. De asemenea, recomandă o gestionare fiscală prudentă, cu politici salariale stricte - o singură indexare salarială în an, sub sporul de productivitate, precum şi creşterea ponderii veniturilor bugetare în PIB la nivel european.
- Cum se explică diferenţele dintre evaluările autorităţilor române şi cele ale FMI privitoare la inflaţie şi creşterea economică pe 2006?
- BNR nu a făcut în mod oficial public ţinta de inflaţie pe 2006, dar ceea ce a apărut în presă sunt cifrele prezentate anul trecut de 5% şi, respectiv, 4%, respectiv obiectivele BNR pentru 2006 şi 2007. Dar astăzi, Consiliul de Administraţie al BNR consideră că menţinerea ţintelor de inflaţie comunicate - de 5% plus minus 1% - reflectă bine anticipaţiile, realizându-se mai uşor măsurile de dezinflaţie şi convergenţele cu Uniunea Europeană. BNR consideră că ne putem încadra cu inflaţia pe 2006 în intervalul 4 - 6%.
- Ce măsuri va lua BNR pentru dezinflaţie?
- BNR este pregătită să treacă la măsuri foarte stricte de scădere a inflaţiei. Chiar azi, Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât ca rata dobânzii de politică monetară să urce de la 7,5 la 8,5%. ştim că şi Banca Centrală a SUA a procedat astfel, iar în luna martie va lua o măsură similară Banca Consiliului Europei, deci nu există riscul intrărilor masive de capital din afară. De asemenea, s-a mai decis ca rezervele minime obligatorii în valută ale băncilor comerciale la BNR să crească de la 35% la 40%, începând cu perioada 24 martie-23 aprilie. Credem că aceste măsuri vor constitui o ancoră antiinflaţionistă foarte puternică.
- De ce se exercită presiuni pe reducerea consumului populaţiei şi nu se pot găsi alte modalităţi de reducere a deficitului de cont curent?
- Sigur, există o măsură mult mai bună, creşterea ofertei interne, dar România se chinuieşte de ani de zile ca să dea un impuls ofertei interne, fără succes. Atât timp cât există o cerere pe piaţă care nu este acoperită de ofertă, iar aceasta înseamnă noi importuri, BNR trebuie să intervină.
- Intenţionaţi să reluaţi acordul cu FMI?
- Noi vom rămâne sub incidenţa controlului FMI, pentru că suntem membri ai acestui organism internaţional. În ceea ce priveşte încheierea unor acorduri speciale, avem nevoie de ele atunci când avem nevoie de împrumuturi. Acum, România nu se mai împrumută de la FMI, dar relaţiile cu acest organism vor continua. Avem nevoie ca echipe ale Fondului să vină şi să analizeze din când în când, în mod corect, situaţia macroeconomică a României, mai ales în perspectiva integrării europene.